A la raço latino – Frédéric Mistral

• Une double traduction, du provençal en français, ensuite du français en roumain. Si vous perdez patience je comprendrai…
• O traducere dublă, din provensală în franceză şi din franceză în româneşte. Nu mă supăr dacă n-aveţi răbdare până la capăt._
  __

• Aubouro-te, raço latino,/ Souto la capo dou souléu !/
  Lou rasin brun boui dins la tino,/ Lou vin de Dièu gisclara lèu.
  .
  Emé toun pèu que se desnouso/ A l’auro santo dou Tabor,/
  Tu siés la raço lumenouso/ Que viéu de joio e d’estrambord; /
  Tu siés la raço apoustoulico/ Que sono li campano a brand: /
  Tu siés la troumpo que publico/ E siés la man que trais lou gran.
  .
  Ta lengo maire, aquéu grand flume/ Que pèr sèt branco s’espandis,/
  Largant l’amour, largant lou lume/ Coume un resson de Paradis,/
  Ta lengo d’or,fiho roumano/ Dou Pople-Rèi, es la cansoun/
  Que rediran li bouco umano,/ Tant que lou Verbe aura resoun.
  .
  Toun sang ilustre, de tout caire,/ Pèr la justiço a fa rajou;/
  Per ei lalin ti navegaire/ Soun ana querre un mounde nou;/
  Au batedis de ta pensado/ As esclapa cènt cop ti rèi…/
  Ah! se noun ères divisado,/ Quau poudriè vuei te faire lèi?
  .
  A la belugo dis estello/ Abrant lou mou de toun flambèu,/
  Dintre lou mabre e sus la telo/ As encarna lou subre-bèu./
  De l’art divin siés la patrio,/ E touto gràci vèn de tu
  Siés lou sourgènt de l’alegrio/ E siés l’eterno jouventu !
  .
  Di formo puro de ti femo/ Li panteon se soun poupla; /
  A ti triounfle, a ti lagremo,/ Touti li cor an barbela; /
  Flouris la terro quand fas flori; De ti foulié cadun vèn fou; /
  E dins l’esclussi de ta glori/ Sèmpre lou mounde a pourta dou.
  .
  Ta lindo mar, la mar sereno/ Ounte blanquejon li veissèu,/
  Friso a ti pèd sa molo areno/ En miraiant l’azur dou cèu./
  Aquelo mar toujour risènto,/ Diéu l’escampè de soun clarun /
  Coume la cencho trelusènto/ Que déu liga ti pople brun.
  .
  Sus ti coustiero souleiouso/ Crèis l’oulivié, l’aubre de pas,/
  E de la vigno vertuiouso/ S’enourgulisson ti campas: /
  Raço latino, en remembranço/ De toun destin sèmpre courous,/
  Aubouro-te vers l’esperanço,/ Afrairo-te souto la Crous !
  .
  Aubouro-te, raço latino,/ Souto la capo dou souléu ! /
  Lou rasin brun boui dins la tino,/ Lou vin de Dièu gisclara lèu !
  *

A la race latine – Frédéric Mistral

Relève-toi, race latine, /Sous la voûte ensoleillée! /
Le raisin brun bout dans la tine, /Le vin de Dieu va éclater.

Avec ta chevelure dénouée /Aux aubes saintes de nos monts, /
Tu es la race éclairée /Qui vit de joie et de passion; /
Tu es la race apostolique /Qui met les cloches en tocsin: /
Tu es la trompette publique, /Tu es la main qui jette le grain.

Ta langue mère, cette rivière /Qui se répand par sept rameaux, /
Versant l’amour et la lumière / Du Paradis, semble l’écho /
Ta langue d’or, fille romane /Du Peuple-Roi, est la chanson /
Que rediront les bouches humaines /Tant que le Verbe aura raison.

Ton sang illustre, à toutes heures, / Pour la justice a ruisselé /
Au loin, tes fiers navigateurs / Un monde nouveau ils ont cherché. /
Au battement de ta pensée / Tu as brisé cent fois tes rois. /
Ah, si tu n’étais pas divisée, / Qui pourrait te dicter des lois ?

A l’étincelle des étoiles, / Portant fière ton flambeau /
Tu as, en marbre et sur toile, /Incarné l’esprit le plus beau. /
De l’art divin, tu es maîtresse / Et toute grâce vient de toi: /
Tu es la source de l’allégresse, / Tu es un éternel émoi!

Des formes pures de tes femmes / Les panthéons se sont peuplés. /
A tes triomphes, comme tes larmes, / Tous les cœurs y ont palpité. /
Quand tu fleuris, fleurit la terre; / A tes folies chacun prend part; /
Et dans l’éclipse de ta gloire, / Toujours le monde a pris le noir.

Ta mer limpide, la mer sereine / Où blanchissent les vaisseaux, /
Sous tes pieds coule incertaine / En reflétant l’azur dans l’eau. /
Cette mer, toujours souriante, / Dieu sa splendeur, lui épanchait /
Comme la ceinture étincelante / Qui doit lier tes gens bronzés.

Sur tes coteaux ensoleillés / Croît l’olivier, l’arbre de paix, /
Et de la vigne miraculée / Tes campagnes s’enorgueillissaient: /
Race latine, en souvenance / De ton passé toujours vivras, /
Élève-toi vers l’espérance/ Et fraternise sous la Croix !

Relève-toi, race latine, /Sous la voûte ensoleillée! /
Le raisin brun bout dans la tine, /Le vin de Dieu va éclater !

*
Către rasa latină – Frédéric Mistral

Ridică-te, rasă latină, /Sub soarele ce-i în tării  ! /
Strugurii roşii fierb în spumă, /Şi vinul sacru va ţâşni.

Cu coama ta în vânt lăsată / În zorii sfinţi ce vin din munţi, /
Tu eşti naţiunea luminată / Cu har şi bucurie-n frunţi; /
Tu eşti rasa apostolică  / Ce clopotul îl sună viu:/
Tu eşti şi trâmbiţa publică,  / Şi mâna ce împarte grâu.

Limba-ţi maternă, apă lină / În şapte crengi o împărţeai, /
Vărsând iubire şi lumină / Ea pare un ecou din Rai /
De aur grai, fiică romană / Cântec de Popor-Domnitor /
L-o repeta vocea umană / Cât Glasul fi-va următor.

Sângele-ţi pur, în ceas de spaimă / Pentru dreptate s-a vărsat /
Şi-ai tăi corăbieri cu faimă / O lume nouă-au căutat. /
Când cu gândirea luminată / Tu ai supus sute de regi, /
Ah, dacă n-ai fi dezbinată, / Cine-ar putea să-ţi scrie legi  ?

Sub stele cu lumină pură, / Purtându-ţi torţa curajos /
În marmură şi în pictură, / Ai dat tot ce e mai frumos. /
Tu stăpâneşti arta ce-nvie / Din tine vine ce-i ales: /
Izvor tu eşti, de bucurie, / Tu eşti eternul înţeles!

Femei cu forme delicate / În panteoane au trecut. /
La bucurii, lacrimi vărsate, / Mulţimi de inimi au bătut. /
Prin tine, lumea înfloreşte; / Prin râsul tău înflăcărat.
Când gloria te ocoleşte, / Pamântu-treg e-ndoliat.

Marea ta limpede, senină / Corăbii albe-adapostind, /
Sub paşii tăi ea se închina / În apă cerul oglindind.
E marea ta surâzătoare, / Splendoare, Dumnezeu i-a dat /
Ca o centură sclipitoare / Ce leagă neamul tău bronzat.

Pe dealurile-ţi luminate / Măslinul paşnic a rodit,
Viile tale minunate / Câmpia ţi-au împodobit: /
Rasă latină, amintirea / Trecutului te va purta, /
Intru speranţă poartă-ţi firea / Şi Crucea fie lupta ta!

Ridică-te, rasă latină, /Sub soarele ce-i în tării! /
Strugurii roşii fierb în spumă, /Şi vinul sacru va ţâşni.
*
traducere din provensală şi din franceză – Cindrel Lupe.